BarfDiet

Demodecia canina este o dermatoza parazitara produsa de inmultirea acarienilor din genul Demodex la nivelul firelor de par si a glandelor sebacee. In functie de extinderea si gravitatea leziunilor descrise sunt doua forme evolutive si anume demodecia localizata si demodecia generalizata.

La cainii cu demodecia generalizata sunt descrise de asemenea doua forme evolutive conditionate de varsta cainilor si anume demodecia juvenila (semnalata foarte frecvent) si demodecia adultilor (care este rara si evolueaza in asociere cu alte afectiuni). Evolutia clinica a leziunilor cutanate induse de paraziti poate fi complicata de infectii bacteriene secundare.

In etiologia demodeciei la caini pot fi implicate 3 specii de acarieni din familia Demodecidae. Specia Demodex este semnalata cel mai frecvent. D. injai este o specie rar semnalata si se diferentiaza de D. canis prin dimensiunile mari. Specia Demodex cornei este descrisa recent si se caracterizeaza prin dimensiunile mici.

Parazitii adulti au aspect vermiform, sunt octopozi, la fel si nimfele, iar larvele sunt hexapode. Ouale au forma de lamaie. Parazitismul acestor acarieni este permanent si se desfasoara in habitatul cutanat mai exact. D. injai si D. canis in foliculii pilosi si glandele sebacee, iar specia D. cornei se localizeaza numai in straturile superficiale ale epidermului. Parazitii se hranesc cu sebum si detritusuri celulare (resturi de celule).

Ciclul biologic este reprezentat de metamorfoza completa (ou, larva, nimfa, adult) si dureaza aproximativ 10-12 zile. Dupa fecundarea femelelor, masculii mor. Femelele fecundate invadeaza noii foliculi pilosi unde isi depun ouale. Dupa 2-3 zile, din oua ies larvele care se transforma rapid in protonimfe - acestea in 4 zile sufera un proces de naparlire, transformandu-se in deutonimfe. Deutonimfele ajung la suprafata tegumentului fiind antrenate de eliminarea sebumului glandei in care au fost localizate. Deutonimfele traiesc pe suprafata epidermei 24-36 de ore, timp in care de deplaseaza pe distante mici. Dupa acest interval, nimfele se transforma in adulti capabili sa se reproduca.

Dupa copulare, masculii raman la suprafata epidermei si in 5 zile mor,i ar femlele fecundate patrund in derm si incep ciclul de depunere a oualor. Dupa ponta, femelele sunt eliminate impreuna cu sebumul la suprafata tegumentului si in 4-6 zile mor.
Durata ciclului evolutiv intergral este de 10 – 21 zile.

Demodex canis este considerat un component al microfaunei cutanate normale, intalnindu-se in numar redus la majoritatea cainilor clinic sanatosi. Se considera ca declansarea bolii este influentata de o scadere a sistemului imunitar si a unei predispozitii ereditare. Declansarea leziunilor in aceasta boala, respectiv inmultirea parazitilor este asocita cu o imunodeficienta a limfocitelor T, este insa clarificat, daca acest fapt este cauza care declanseaza boala sau este o consecinta a aparitiei ei.

Argumentele indirecte, care incearca sa sustina aceasta ipoteza se bazeaza pe urmatoarele aspecte:
- cainii malnutriti si cei cu parazitism intestinal sunt predispusi la demodecie
- boala se poate declansa ca urmare a tratamentelor cu corticosteroizi sau cu alte substante imunosopresive
- afectarea cainilor tineri la care sistemul imunitar este imatur si evolutia la adulti in asociere cu boli imunosupresive.

In multiplicarea parazitiilor se considera ca ar interveni si activitatea unor hormoni, astfel:
- la caini cu deficit de T4 (L-tiroxina), dar cu raspuns normal la stimularea cu TSH (hormon tireotrop), tratamentul antiparazitar da rezultate numai in urma unei suplimentari cu hormon tiroidian (T4)
- de asemenea la catele cu forma generalizata de demodecie si cu rezultate bune in urma aplicarii tratamentului s-au observat recidive in perioada estrului.

Predipsozitia ereditara este sugerata printr-un mod de transmitere recesiv autosomala. Nici un studiu genetic nu a putut confirma pana in prezent modul stiintific in care se produc aceste fenomene. Argumentele aduse in acest sens sunt urmatoarele:
- toti puii proveniti dintr-un cuib afectat fac forma generalizata
- interzicerea dreptului de monta a masculilor si femelelor care au avut demodecie reduce considerabil incidenta bolii la populatiile de caini.

Suprainfectiile bacteriene complica evolutia clinica a bolii, rezultand astfel forma umeda de demodecie (piodemodecia). Proliferarea parazitiilor la nivelul foliculilor pilosi duce la crearea de porti de intrare pentru agenti bacterieni (in special pentru Staphylococcus pseudintermedius) rezultand leziuni de foliculita si perifoliculita. Ca urmare a ruperii foliculilor se initiaza leziuni de furunculoza, iar parazitii ajunsi la nivelul dermului vor initia o reactie de corp strain rezultand granuloame parazitare. Foliculita si furunculoza sunt insotite de hiperplazia glandelor sebacee ceea ce explica seboreea constatata clinic in demodecie.

Epidemiologie. Demodecia canina poate fi in doua forme evolutive si anume demodecia juvenila si demodecia la adulti, iar in functie de extinderea leziunilor, ambele forme pot fi localizate sau generalizate. Aspectele epidemiologice difera in functie de forma evolutiva si varsta cainelui.

* Demodecia juvenila localizata este forma evolutiva cu incidenta cea mai crescuta. Varsta cainilor la care se inregistreaza aceasta forma este de 3-6 luni. In aceasta forma se considera ca nu este implicata predispozitia genetica, ea putand fi inregistrata la orice rasa, exceptie fac rasele la care lipseste blana (cainele mexican fara par si cainele chinezesc cu creasta).


Cainele mexican fara par


Cainele chinezesc cu creasta

* Demodecia juvenila generalizata evolueaza la cateii de aceeasi varsta (3-6 luni), insa incidenta acestei forme este mai redusa. Debuteaza ca forma localizata si la un procent redus (5-10%) evolueaza spre forma generalizata. Rasele predispuse la aceasta forma sunt: Ciobanesc german, Marele danez, Shar Pei, Collie, Doberman pitic, Bulldog englez, Boxer, Dalmatian, teckel si Beagle.

* Demodecia generalizata la adulti are incidenta rara, insa evolutia este la fel de grava ca in forma generalizata la catei. Aceasta forma evolueaza de regula asociata cu o boala interna, situatie in care semnele clinice de demodecie premerg manifestarilor clinice ale bolii interne (hiperadrenocorticism spontan, hipotiroidism, limfom, diabet zaharat). Cainii din rasa Caniche sunt predispusi la aparitia demodeciei la adulti insa in corelatie cu predispiozitia aceste rase pentru hiperadrenocorticism.

Simptome
Simtomele cutanate in demodecie sunt foarte variate, ele fiind influentate de forma evolutiva, de localizare, de rasa si de varsta cainilor.

Forme localizate de demodecie
* Forme localizate de alopecie numulara (lipsa de par) se caracterizeaza prin prezenta a cel mult 4 zone de alopecie circumscrise sau difuze. La acest nivel pielea prezinta pete rosii si este acoperita de scuame (cojite), iar pruritul este absent sau moderat. Leziunile sunt localizate frecvent la nivelul fetei (in jurul ochilor si in jurul botului), la nivelul membrelor si mai rar pe trunci. Cele mai multe cazuri de demodecie localizata regreseaza spontan in cateva saptamani.
La cazurile cu demodecie produsa de specia D. cornei, leziunile sunt reprezentate de zone cu pete rosii, acoperite de cojite. Leziunile sunt pruriginoase iar din cauza linsului parul deschis la culoare se poate pigmenta in rosu.



* Otodemodecia este semnalata foare rar ca si localizare unica, de regula este inregistrata la cazurile cu demodecie generalizata. Clinic se caracterizeaza prin otita externa eritemo-ceruminoasa bilaterala (roselta cu cerume la ambele urechi).

* Pododemodecia poate evolua frecvent cu localizare numai la nivelul membrelor, insa exista situatii cand leziunile sunt prezente si in alte zone cutanate. In cele mai mult cazuri sunt afectate toate membrele, iar leziunile sunt foarte grave. La cazurile cu pododemodecie localizarea leziunilor cat si tipul acestora este foarte variat, putandu-se distinge: localizare periunghiuala si pe fata dorsala a degetelor; localizare interdigitala (intre degete).

Forme generalizate de demodecie

Demodecia se considera ca evolueaza sub forma generalizata in urmatoarele situatii:
- leziunile sunt prezente in cel putin 5 zone cutanate diferite
- cand o anumita regiune corporala este afectata in intregime
- cand sunt afectate cel putin doua membre.

* Forme de alopecie multifocala si loco-regionala se manifesta prin prezenta de numeroase zone cu lipsa de par circumscrise sau difuze sau prin alopeci unei regiuni corporale. Pielea de la acest nivel poate fi inrosita, acoperita cu scuame; pruritul poate fi prezent insa are intensitate redusa. Leziunile de alopecie multifocala in zona spatelui sau pe laturile toracelui, confera aspectul de: "blana roasa de molii". Acest aspect este frecvent semnalat si in cazul foliculitei bacteriene (afectiune care poate evolua in asociere cu demodecia).

* Forma scuamoasa este considerata atipica si derutanta pentru orientarea diagnosticului. Leziunile constau in prezenta de scuame generalizate. Pruritul poate fi prezent in special in cazul suprainfectiilor bacteriene. La caini cu aceasta forma evolutiva, daca sunt tunsi pot fi puse in evidenta placi cherati-seboreice.

* Forma comedonoasa se caracterizeaza prin prezenta de comedoane (zonele afectate sunt de culoare neagra-albastruie) cu dispozitie pe partea ventrala si partile laterale ale trunchiului si membrelor.

* Forma pustuloasa se caracterizeaza prin prezenta de pustule foliculare, bule hemoragice, fara o localizare preferentiala. Leziunile pruriginoase si foarte dureroase si sunt asociate cu modificarea starii generale si cu reactia limfonoizilor regionali.

Diagnosticul

Se orienteaza pe baza datelor anamnetice si lezionale, iar confirmarea se face prin examen microscopic direct din raclaj si mai rar prin examen histopatologic.
Raclajul cutanat
Diagnosticul de certitudine se bazeaza in mod obisnuit pe evidentierea parazitilor in preparate obisnuite in urma efectuarii raclajului cutanat. Se aleg intre 3-5 locuri de unde se va efectua raclajul, preferandu-se leziunile primare. Raclajul se efectueaza profund pana la aparitia unui exudat hemoragic. Clarificarea prelevatului se face cu lactofenol, iar examinarea preparatului se face cu obiectiv 10x,20x. Evidentierea oricarui stadiu evolutiv (ou, larva, nimfa, adult) confirma diagnosticul.

Zonele in care s-a facut raclajul cat si rezultalele examenului (numarul aproximativ de paraziti, raportul dintre adulti si formele tinere, viabilitatea acestora) se noteaza in fisa dermatologica a cainelui pentru a se putea compara cu rezultatul examenelor viitoare, in scopul aprecierii rezultatelor terapiei.

La cazurile cu demodecie, daca prelevarea materialului patologic se face corect, rezultatele fals negative sunt foarte rare, exceptie fac cazurile de demodecie cu localizare interdigitala sau cazurile de demodecie la rasa Shar Pei, la care datorita groimii a pielii, foliculii pilosi au localizare profunda. La aceste cazuri se recomanda biopsia cutanata.

La cazurile suspecte de piodemodecie asociate cu furunculoza/celulite localizate sau generalizate, recoltarea materialului patologic se face de la nivelul de trecere intre leziune si pielea sanatoasa.

Tratament

Protocoalele terapeutice utilizate in tratamentul demodeciei sunt foarte variate. In alegerea terapiei se tine cont intotdeauna de forma evolutiva. Moleculele disponibile pentru terapia specifica topica sunt reprezentate de amitraz., iar pentru terapia sistematica de milbemicin-oxim, doramectina, ivermectina si moxidectina.

* Terapia topica. Tratamentul local se face cu produse acaricide pe baza de amitraz. Amitrazul este un acaricid din grupa formamidinelor. Modul de actiune consta in inhibarea monoamin-oxidazei. Toleranta cainilor la amitraz este buna, exceptie fac cainii cu leziuni cutanate ulcerate, cei cu diabet si cu hiperadrenocorticism datorita efectului cu alfa 2-antagonist si inhibitor al prostaglandinelor. Intoxicatia cu amitraz se manifesta prin tulburari nervoase (comportament schimbat, somnolenta), cardiovasculare (bradicardie, hipotensiune) si digestive (ilus paralitic cu meteorism intestinal). Efectele secundare dispar dupa administrarea de atipamezol. In caz de pododemodecie, membrele pot fi introduse intr-un vas cu solutie de amitraz si vor fi masate usor pentru a favoriza patrunderea acaricidului in piele. Daca in decurs de 24 de ore se vor observa aparitia unor pustule si edeme la nivelul pielii, terapia cu amitraz se fi oprita definitiv. Durata medie a tratamentului este de 3 luni, cu variatii in functie de caz.

!!! Un remediu natural, de aplicat pe blana, sunt impachetarile (distribuire totala pe corp) cu o crema facuta din sulf natural si ulei de masline. Adaugati parti din ambele ingrediente pana obtinem o compozitie cremoasa si o aplicati pe tot corpul cainelui. Nu spalati cainele!!!..usor, usor crema se va absorbi si isi va incepe activitatea.

* Terapia sistematica. Milbemicina este o molecula cu actiune sistematica, acceptata si recomandata in tratamentul demodicozei. Se recomanda administrarea ei in hrana. Milbemicina este singura avermectina care poseda indicatii pentru caine, neexistand riscul intoxicatiei, putand fi administrata si la rasele sensibile (Collie, Bobtail,ciobanesc australian).
Moxidectina este o milbemicina utilizata in terapia demodeciei, in aceleasi conditii ca si ivermectina. Riscul aparitiei efectelor secundare este mai redus decat in cazul utilizarii ivermectinei. Aceasta, sub forma de spot on are aprobarea pentru a fi utilizata in demodecie la caini, in cazul formelor usoare sau medii de demodecie.

!!!!! Nu uitati...Demodecia se dezvolta cand sistemul imunitar este slabit.Pentru o eficacitate mai ridicata a tratamentului, e nevoie de o intarire a sistemului imunitar. Cu o dieta echilibrata si un plus de suplimente adecvate (omega 3, colostru, vitamina c, ulei de krill,etc si BARF) veti reusi.