BarfDiet

Cea mai mare parte a proteinelor sunt constiuite din aminoacizi: acizi alfa-amine care contin grupa carboxil - COOH si grupa amina H-C-NH2 situata in poztie alfa in raport carboxil. Cele doua grupri: una acida si alta bazica, le confera proprietati amfotere, astfel ca aminoacizii se pot gasi sub forma de molecule eletric neutre sau sub forma de ioni bipolari.
Punctul izoelectric corespunde la PH-ul solutiei pentru care aminoacidul este neutru. Astfel, la PH superior punctului izoelectric AA se comporta ca un anion iar la PH iferior acestuia AA ia forma cationica. In plus, aminoacizii se comporta ca si tampon; sunt optic activi (exceptie face glicina).
Gruparea R poate fi extrem de variabila, distingandu-se in cele doua categorii:

-AMINOACIZI INTERSCHIMBABILI (care se pot inlocui)
-AMINOACIZI ESENTILI (indispensabili= care nu se pot inlocui).

*Aminoacizii monoamina monocarboxilici (care au o functie amina si una acida) sunt:
-glicocol sau glicina
-alanina
-serina
-treonina
-valina
-leucina
-izoleucina.

*Aminoacizii cu sulf sunt:
-cisteina
-cistina
-metionina

*Aminoacizi monoamina dicarboxilici (cu o functie amina si doua functii acide) sunt:
-acid aspartic
-acid glutamic.

*Aminoacizi diamina monocarboxilici ( cu doua functii amina si o functie acida) sunt:
-ornitina
-citrulina
-arginina
-lisina

*Aminoacizi ciclici aromatici sunt:
-tirosina
-fenilalanina

*Aminoacizi ciclici ( metaciclici) sunt:
-prolina ( hidroxiprolina)
-histidina
-triptofanul.

In natura se cunosc peste 200 de aminoacizi dar majoritatea proteinelor contin in jur de 20-22. Dupa digestia proteinelor si eliberarea aminoacizilor care le structureaza, acestia trec in torentul circulator fiind utilizati pentru cresterea, refacerea celulelor si a tesuturilor, alte sinteze celulare ( enzime, imunoglobine).
Aminoacizii care nu sunt folositi in organism nu se depoziteaza. Acestia vor fi transformati la nivel hepatic (dezaminare) iar azotul (sub forma de uree) va fi transportat prin sange si eliminat prin urina. Nucleoproteinele contin si o grupare de natura purica care prin degradare duce la formarea de acid uric ce se elimina din sange, tot prin urina. Deci combustia proteinelor excesive in organism nu este completa. In urma acesteia rezulta " deseuri" : uree si acid uric care se elimina prin urina. Deseori auzim afirmatia " Dieta barf duce cu usurinta la exces de proteine, in urma caruia apar diferitele alergii". Iata cum explicatia anterioara doboara acest "mit".

AMINOACIZII ESENTIALI

In organismul animal si al omului nu se poate forma gruparea amina si, deci, este necesar ca aminocizii sa fie asigurati prin alimente.
Desigur ca in organismul animal se pot produce unii aminoacizi prin trasaminare ( reactie prin care are loc transferul unei grupe amino la un cetoacid, obtinandu-se astfel un nou aminoacid). O parte a lor nu se poate sintetiza in organismul animal sau chiar daca se produc pornind de la altii AA, ritmul de sinteza este lent, fiind depasit de nevoile acestuia. Acestia sunt denumiti aminoacizi esentiali. Clasificarea aminoacizilor fost facuta dupa descoperirea treotoninei de catre C.W. Rose, in anul 1935.

Acestia sunt:

1. ARGININA. Este un aminoacid partial indispensabil. Este socotit " factor accelerator de crestere" deoarece organismul elaboreaza acest aminocid in mod mai lent in comparatie cu nevoile pentru crestere. Ca urmare, la tineret este necesar sa se asigure prin hrana necesarul de arginina.
Surse de arginina:ceaiul de musetel, migdale, untul de arahide, fructele ( grapefruit, kiwi, capsuni), legume (spanac, usturoi), oua, carnea ( in special ficatul) si peste ( cea mai importanta sursa este somonul).

2.HISTIDINA. Histidina este un aminoacid esențial care nu este sintetizat la oameni și animale. Prin urmare, trebuie să introdus prin dietă sau prin suplimente. Biosinteza histidinei a fost studiată pe larg la procariote precum Escherichia coli. Este un percursor al histaminei (acționând ca un modulator al sistemului imunitar) si al carnozinei (un puternic antioxidant endogen), amină produsă în organism necesară inflamației. Este necesara pentru reglarea PH-ului sangelui, regenereaza tesuturile si sustine producerea de globule albe si rosii.
Surse de histidina:oua, lapte, carne (pui si vita), peste ( bibanul de mare, somon).

3. ISOLEUCINA. Aminoacidul ce contribuie la formarea hemoglobinei ( componenta celulelor rosii responsabila cu transportul oxigenului si dioxidului de carbon in sange); sustine rezistenta organismului la efort fizic prelungit, ajuta in recuperarea fizica dupa antrenamentele intensive.
Surse de isoleucina: oua, carne, seminte de dovleac, susan, migdale, mazare ( grija mare la cantitate), dovleac, cartofi ( o cantitate mica), peste.

4.LEUCINA. Aminoacidul esential ce ajuta la formarea tesuturilor musculare si la regenerarea acestora dupa efort, stimulează sinteza proteinelor și susține metabolismul în perioadele de post (are activitate ketogenică), ajuta la pierderea kg in plus ( controleaza senzatia de foame), regleaza nivelul de zahar din sange, ajuta la marirea masei musculare.
Surse de leucina: peste ( merluciu, hamsie), alga spirulina, oua, drojdia de bere, patrunjel, carne de curcan, seminte de dovleac, carne de manzat.

5. METIONINA. Este aminoacidul responsabil cu acidifierea urinei , combate actiunea bacteriilor, actioneaza ca intermediar in siteza fosfolipidelor., participa la detoxifierea ficatului dar daca nu este convertit corespunzator poate produce ateroscleroza. Acest aminoacid furnizeaza organismului sulf si alte substante necesare dezvoltarii corespunzatoare. Sulful este un element foarte important pentru ca in lipsa lui corpul nu poate produce anumiti antioxidanti. Este folosit pentru tratarea inflamatiilor, bolilor hepatice, dezechilibrului hormonal estrogen/ progesteron si pentru durerile musculare.
Surse de metionina: peste ( hamsie, peste spada), iaurt cu fermenti lactici activi, carne ( rosie pe general), seminte de susan si dovleac.

6. FENILALANINA. Este un alfa aminoacid ce prezinta doua forme posibile: L- fenilalanina ( naturala) si D-fenilalanina ( sintetica). Tulburarea metabolismului fenilalaninei determina o bola grava numita fenilcetonurie, ce poate duce la retard psihic ireversibil daca nu este tratata in primele cateva zile de nastere. De aceea e esential ca acest aminoacid sa fie prezent in alimentatia catelelor gestante. Il putem gasi in urmatoarele surse si cele mai importante: oua, seminte, iaurt/ kefir, branza dulce, alge marine, peste ( cod) si carne de vita.

7. TREONINA. Este un aminoacid esential cu un rol important in sprijinirea sistemului imunitar, participand la producerea de anticorpi. Participa la sinteza glicinei si serinei , doi aminoacizi neesentiali, aminoacizi care ajuta la sintetizarea colagenului si elastine,i prin urmare joaca un rol important si la intretinerea pielii si articulatiilor, participa la formarea smaltului dentar si grabeste vindecarea organismului dupa accidentari sau interventii chirurgicale.
Surse de treonina: legume (sfecla, mazare, ridichi, castraveti, spanac, cicoare, patrunjel), carne ( curcan, vita), ficat, peste ( somon), oua, seminte de floarea- soarelui.

8. TRIPTOFAN. Percursor al serotoninei, melatoniei si al vitaminei PP. Serotonina ( hormonul fericirii) contribuie la starea de spirit ,liniste si echilibru , melatonina transmite organismului cand trebuie sa se simta obosit si cand trebuie sa fie in stare de alerta. Cea mai buna sursa de triptofan sunt semintele de dovleac.
Alte surse: carnea rosie, branza dulce, carnea de curcan.

9. VALINA. Impreuna cu leucina si isoleucina hraneste musculatura, faciliteaza stocarea glicogenului la nivelul muschilor si astfel le furnizeaza energie prevenind distrugerea lor in timpul exercitiilor fizice. Esential in alimentatia cainilor cu displazie ( cainii cu aceasta afectiune au nevoie de masa musculara ca suport ).
Cele mai importante surse de valina le gasim in carne, oua, peste.

AMINOACIZI NEESENTIALI

Sunt aminoacizii ce pot fi sintetizati in organismul animal,plecand de la alti aminoaizi, nefiind necesar sa existe in ratia alimentara. Astfel, tirosina poate fi elaborata plecand de la fenilalanina. Pentru om si animale mamifere acestia sunt:

1. Alanina
2. Acidul aspartic
3. Citrulina
4. Glicocolul
5. Hidroxiprolina.

Se considera si o a treia categorie de aminoacizi ( neesentiali partial), importanti pentru organism dar care se sintetizeaza mai lent si cuprinde:

1. Arginina
2. Acidul glutamic
3. Prolina
4. Cistina
5. Serina
6. Tirosina.

Atunci cand dintr-o proteina lipseste un aminoacid esential sau nu se gaseste intr-o cantitate adecvata cerintelor, valoarea biologica a acesteia este redusa ca urmare a compromiterii echilibrului azotului.
Din punct de vedere calitativ, valoarea biologica a proteinelor este conditionata de continutul in aminoacizi esentiali limitanti. Este denumit aminocid limitant acela care datorita continutului sau scazut este responsabil de baza al valorii biologice a unei proteine sau a unei ratii proteice. Putem lua ca exemplu proteinele vegetale din semintele cerealelor, lipsite de lizina si foarte sarace in triptofan.

Proteinele care contin proportii adecvate de aminoacizi esentiali sunt cunoscute sub denumirea de proteine cu valoare biologica ridicata. In general acestea se gasesc in produse de origine animala: lapte, oua, ficat, inima,rinichi, carnea muschilor si a altor organe

𝗘𝗦𝗧𝗘 𝗗𝗜𝗘𝗧𝗔 𝗕𝗔𝗥𝗙 𝗨𝗡𝗔 𝗛𝗜𝗣𝗘𝗥𝗣𝗥𝗢𝗧𝗘𝗜𝗖𝗔???

La o prima parere am zice ca da, avand in vedere procentul ridicat de carne cruda (85-90%).. . Insa lucrurile nu stau chiar asa.

Dieta proteica este un regim alimentar compus din proteine si grasimi in cantitati considerabile fata de conținutul de carbohidrați. Exact cum se regaseste in dieta BARF. 𝘼𝙩𝙪𝙣𝙘𝙞 𝙥𝙪𝙩𝙚𝙢 𝙖𝙛𝙞𝙧𝙢𝙖 𝙘𝙖 𝙞𝙣𝙩𝙧-𝙖𝙙𝙚𝙫𝙖𝙧 𝙚𝙨𝙩𝙚 𝙤 𝙙𝙞𝙚𝙩𝙖 𝙝𝙞𝙥𝙚𝙧𝙥𝙧𝙤𝙩𝙚𝙞𝙘𝙖????
NU...Carnea cruda nu contine doar proteina. Pe langa grasimi, minerale, enzime si vitamine, nutrienti esentiali pentru animalele noastre de companie, carnea cruda are un continut ridicat de apa, aproximativ 70%. Apa ce ajuta la oxigenarea celulelor organismului, la mentinerea rinichilor sănătoși si la stabilirea echilibrului hidric din organism.

Faimosul "exces de proteine", des diagnosticat de catre medicii veterinari, se manifesta in momentul in care animalul primeste o cantitate majora de proteine necorespunzătoare naturii lui. Si aici ne referim fie la proteine animale sintetice, fie la proteine animale modificate termic dar mai ales ne referim la proteine vegetale. Cainii/pisicile sunt animale carnivore. Aparatul digestiv e programat sa digere alimente crude de origine animala.

Proteinele vegetale, sunt acele proteine provenite din cerealele adaugate in alimentele procesate/boabe (porumb, orez, orz, ovaz..) intr-un procent destul de ridicat, neadecvate pentru un carnivor.
Pe scurt, aceste alimente bogate în gluten (proteina din cereale) afectează vilozitățile intestinale, mucoasa absorbanta, care acoperă suprafața internă a peretelui intestinal. Acest fapt împiedică capacitatea tractului intestinal de a absorbi o serie de substanțe nutritive vitale, cum ar fi vitaminele și mineralele, permițând în același timp pătrunderea în fluxul sanguin a unei serii de molecule de proteine ​​și polipeptide; fapt ce conduce la aparitia alergiilor.

Consecintele consumului excesiv de astfel de proteine depind de cantitatea totala de energie consumata in timpul zilei. De aceea boabele au diferite procente de proteine introduse; mai ridicat pentru cei activi, mai scăzut pentru cei pasivi.

Dieta BARF nu contine cereale si nici o urma de gluten. Contine alimente crude si alimente adecvate genomului care se ocupa de digestia si asimilarea nutrientilor, genom care nu are nici o legatura cu alimentele procesate si care in trecut nu trebuia să se ocupe de alimentele pe care azi le recunoaște ca fiind anormale și la care reacționează în atât de multe moduri nesănătoase. Astazi, sunt recunoscute "anormale" si dau curs numeroaselor probleme de sanatate.

Sa facem o mica diferența intre conținutul de proteine din dieta BARF fata de cel din alimentele procesate.

🅱🅾🅻 🅱🅰🆁🅵 (pentru un caine adult, de talie medie) :
- 270g aripi de pui = 59,3g
- 150g carne vita = 30,3g
- 30g ficat de vitel = 6g
- 30 g inima vita = 8,7 g
- 60g burta de vita = 7,25 g
- 60g spanac = 1,74 g
- 1 ou de gaina = 7,5 g

𝙏𝙤𝙩𝙖𝙡 = la o masa de 600g, doar 120,79 g gasim proteina. Asta inseamna 20,1 % proteina. Evident procentul variaza in functie de tipurile de proteine administrate.

Royal canin Medium Adult - 25% proteine
Hills Science Plan Adult Medium - 21, 2% proteine
Purina Pro Plan Adult Medium - 25% proteine
Acana Clasic Red - 29% proteine
Brit Care Adult Medium Breed - 26%.

Observam ca nu e cu mult mai proteica dIeta BARF fata de hrana industriala.. Ba din contra.
Concluziile le trageti singuri.

𝗖𝗔𝗥𝗘𝗡𝗧𝗘 𝗣𝗥𝗢𝗧𝗘𝗜𝗖𝗘

Acum ca am clarificat problema "excesului de proteina" este important sa vorbim și despre carentele proteice.

𝑳𝒊𝒑𝒔𝒂 𝒑𝒓𝒐𝒕𝒆𝒊𝒏𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒅𝒂𝒖𝒏𝒆𝒂𝒛𝒂 𝒔𝒂𝒏𝒂𝒕𝒂𝒕𝒊𝒊 𝒄𝒂𝒊𝒏𝒆𝒍𝒖𝒊????

Proteinele sunt lanțuri de "cărămizi" mici denumite 𝙖𝙢𝙞𝙣𝙤𝙖𝙘𝙞𝙯𝙞.. Câinele tău are nevoie de 10 aminoacizi, denumiți esentiali, în alimentația lui altfel sănătatea va avea de suferit. Multe alimente sunt bogate în proteine, dar nu au cantitatea minima de acești aminoacizi esentiali de care câinele tău are nevoie sa trăiască armonios.

Carentele proteice rezultate pot cauza probleme dermatologice, dezechilibre hormonale, probleme de crestere, țesuturi slăbite chiar și probleme de comportament. Deci este extrem de important sa furnizam proteinele corecte.

Chiar dacă pare absurd pana și dietele crude pot uneori sa nu acopere necesarul de proteine în dieta unui animal.
Se cunosc 22 de aminoacizi. Toți acești aminoacizi sunt importanți pentru câinele tău și pentru celulele sale, dar doar 10 dintre acestia sunt considerati esentiali, ceea ce înseamnă că nu pot fi produși de către organism și deci e necesar sa ii introducem prin intermediul alimentelor. Restul de 12 neesentiali pot fi produși de către organism, mai exact în ficatul câinelui.

Proteinele și aminoacizii sunt esentiali pentru toate celulele fiecărei parte din corp. Prin urmare, un deficit de acestia poate afecta toate organele corpului, sistemul imunitar, pielea dar și intestinul.

𝕊𝕖𝕞𝕟𝕖𝕝𝕖 𝕔𝕠𝕞𝕦𝕟𝕖 𝕒𝕝𝕖 𝕔𝕒𝕣𝕖𝕟𝕥𝕖𝕚 𝕡𝕣𝕠𝕥𝕖𝕚𝕔𝕖 𝕝𝕒 𝕔𝕒𝕚𝕟𝕖 𝕤𝕦𝕟𝕥:

- dezvoltarea/cresterea intarziata
- producție scăzută de lapte (femele)
- blana opaca și pielea uscată
- pierderi în greutate (anorexie)
- anemie
- schimbări de comportament.

𝔽𝕦𝕟𝕔𝕥𝕚𝕚𝕝𝕖 𝕚𝕞𝕡𝕠𝕣𝕥𝕒𝕟𝕥𝕖 𝕒𝕝𝕖 𝕒𝕞𝕚𝕟𝕠𝕒𝕔𝕚𝕫𝕚𝕝𝕠𝕣 𝕚𝕟 𝕠𝕣𝕘𝕒𝕟𝕚𝕤𝕞:

- controlul producției de hormoni
- activitate enzimatica
- funcție imunitara
- regenerarea tesuturilor
- metabolism
- chimia creierului și starea de spirit
- susțin producția anumitor vitamine (B3)
- funcție importanta pentru creier, ochi și inima.

Evident, a administra aminoacizi in cantități corespunzătoare este fundamental pentru sănătatea câinelui dvs. Deci e nevoie sa vorbim despre cum ne putem asigura ca dieta câinelui conține cantitatea necesara.

Nu toate proteinele sunt la fel, nu toate proteinele pe care câinele tau le consuma conțin aminoacizii de care acesta are nevoie.
Dacă toți aminoacizii esentiali sunt prezenți în proteinele consumate - în cantități suficiente pentru a fi benefice organismului - atunci acele proteine au ceea ce specialiști definesc "𝙤 𝙫𝙖𝙡𝙤𝙖𝙧𝙚 𝙗𝙞𝙤𝙡𝙤𝙜𝙞𝙘𝙖 𝙞𝙣𝙖𝙡𝙩𝙖" (biodisponibilitate ridicata).
În schimb, dacă ar lipsi unul sau mai mulți aminoacizi esentiali sau dacă sunt prezenți în cantități mici atunci acea proteina ar avea o valoare biologica scăzută.
Exista și cazul în care valoare biologica a oricărui tip de proteina poate fi înaltă dar cu un conținut mai scăzut de aminoacizi, ceea ce putem defini ca fiind 𝙖𝙢𝙞𝙣𝙤𝙖𝙘𝙞𝙯𝙞 𝙡𝙞𝙢𝙞𝙩𝙖𝙩𝙤𝙧𝙞.
În concluzie, toate alimentele sunt evaluate, în baza valorii lor biologice, la o scara de la 1 la 100.

Cu siguranță ai observat ca proteinele provenite din surse animale sunt mult mai complete decât cele provenite din surse vegetale. Dacă îți hrănești câinele cu alimente procesate (boabe) bogate în cereale, aceste surse incomplete de proteine pot cauza carente de aminoacizi deoarece sunt foarte sărace în aminoacizi esentiali. Acesta este motivul pentru care in majoritatea boabelor sau produselor comerciale (care conțin pe puțin 30% amidon sau grâu) e necesar sa se adauge aminoacizi pentru a compensa sursele incomplete de proteine.
Ii găsiți inscriptionati pe eticheta cu prefixul L sau DL (L înseamnă "fals"/sintetic, adică aminoacidul a fost produs în laborator și nu provine dintr-un aliment propriu-zis).

𝘾𝙪𝙢 𝙞𝙞 𝙖𝙨𝙞𝙜𝙪𝙧𝙖𝙢 𝙘𝙖𝙞𝙣𝙚𝙡𝙪𝙞 𝙣𝙤𝙨𝙩𝙧𝙪 𝙣𝙚𝙘𝙚𝙨𝙖𝙧𝙪𝙡 𝙙𝙚 𝙖𝙢𝙞𝙣𝙤𝙖𝙘𝙞𝙯𝙞?????

𝟭. 𝗛𝗥𝗔𝗡𝗘𝗦𝗧𝗘-𝗟 𝗖𝗨 𝗢 𝗗𝗜𝗘𝗧𝗔 𝗖𝗥𝗨𝗗𝗔. Deoarece valoarea biologica a proteinelor de origine animala este, în general, destul de mare, cainele tau se va descurca minunat pe o alimentație crudă cu produse animale. Dar dacă mănâncă doar ungulate (mamifere cu copite), pot avea un aport mai scăzut de taurină (un aminoacid neesențial). Chiar dacă, câinii reușesc sa sintetizeze singuri taurina, exista anumite rase de câini care au dificultate în a o produce (cocker Spaniel, retrieverii sau Terranova) . De asemenea dacă animalul suferă de infecții cu drojdii sau candida, e necesar sa se introducă taurina extra in alimentație, deoarece în acest caz se pot pierde cantități semnificative prin intermediul urinei. Taurina este absenta în proteinele de origine vegetala. De aceea, e important sa nu ne axam doar pe carne provenita de la rumegatoare ( în carnea de miel taurina e relativ scăzută). Păsările, pestele, ficatul și inima sunt surse optime de taurină.
MSG (glutamatul de sodiu), prezent în majoritatea alimentelor, suplimentelor și vaccinurilor, poate provoca pierderea taurinei la câini.

𝟮. 𝗘𝗩𝗜𝗧𝗔 𝗔𝗟𝗜𝗠𝗘𝗡𝗧𝗘𝗟𝗘 𝗚𝗔𝗧𝗜𝗧𝗘. În acest caz nu e atât de importanta valoarea biologica a proteinelor cât este calitatea lor și capacitatea câinelui de a le digera.
Gătirea alimentelor denaturează proteinele - le schimba forma și structura, iar acest lucru nu cauzează doar simptome alergice, dar poate face ca aminoacizii sa devina mai puțin accesibili, mai greu de asimilat. Odata cu gătitul scade și valoarea biologica a alimentelor și poate lipsi câinele tău de anumiți aminoacizi cheie, în special taurina și triptofanul.
Triptofanul e folosit pentru a produce hormonul serotonina, un mesager chimic care influențează starea de spirit și funcția cardiacă.

𝟯. 𝗠𝗘𝗡𝗧𝗡𝗘 𝗚𝗥𝗔𝗦𝗜𝗠𝗘𝗔 𝗦𝗖𝗔𝗭𝗨𝗧𝗔. Asta nu înseamnă să dați o masă cu conținut extrem de scăzut de grăsime. Hrana câinelui dvs trebuie sa fie compusă din carne de calitate superioara. Dar în timp ce carnea e bogata în proteine, poate fi de asemenea bogata și în grăsimi.. iar asta cauzează carente de proteine, câinelui. Nᴜ ᴅᴀᴛɪ ᴄᴀʀɴᴇ ғᴏᴀʀᴛᴇ ғᴏᴀʀᴛᴇ ɢʀᴀsᴀ.
Grăsimea contine dublu de calorii fata de proteine (și carbohidrati), iar dacă câinele tău o consuma in cantități mari în fiecare zi, poate fi o problema.
70% din carnea tocata conține aproape dublul numărului de calorii din 90% carne macra. Deci ar trebui sa administrezi jumătate din cantitate, altfel câinele tău se poate îngrașă.
30% de carne tocata grasa conține mai puține proteine decat 10% de carne tocata tot grasa...aproximativ 6% mai puține proteine. Poți rămâne la un echilibru administrand doar 15% de aceasta carne.
O dieta bogata în grăsimi nu cauzează doar carente proteice dar și carente de vitamine și minerale. Acesta este motivul pentru care și câinii pe o dieta crudă cu conținut ridicat de proteine neadecvate, pot avea lipsa anumiți aminoacizi cheie.
Verifica cantitatea de grăsime din dieta cainelui și menține echilibrul. Grăsimea da energie câinelui, dar nu cea in exces.

Proteinele sunt o parte esențială în dieta câinelui dvs., dar dupa cum puteți vedea dacă administrati pur și simplu carne fără sa va gândiți la conținutul de aminoacizi esentiali, grăsimi, vitamine și altri nutrienți puteți crea probleme.
E necesar sa va asigurați ca ii oferiți suficiente proteine cu aminoacizi de care are nevoie. Încercați să găsiți un echilibru potrivit astfel încât cainele sa se mențină cât se poate de sănătos.