Majoritatea cainilor si pisicilor care traiesc in mediul urban consuma hrana preparata si au acces limitat la prada naturala. Aceste animale pot dobandi infectia cu Dipylidium caninum (tenia canina cu pori dubli) de la purici. Cea mai frecventă cauză a infestării cu viermi la câini este ingestia puricilor infestați cu ouă, când aceștia intră în corpul câinelui, eclozează și se atașează de sistemul digestiv. Lungimea medie a unei tenii adulte este de 20 cm și în sistemul digestiv al câinelui aspiră toți nutrienții din alimentele pe care le ingerează, datorită acestui fapt, puteți observa că, câinele pierde în greutate chiar dacă a fost bine hrănit. Odată ce tenia se maturizează complet, coada sa se desprinde de corp și este expulzată din corp prin fecale; acest spate al teniei conține ouăle.Pisicile cu acces la soareci si sobolani de casa (sau de exterior) infectati pot dobandi Tenia taeniaeformis. Cainii din suburbii, din zonele rurale, sau cei de vanatoare au acces mai mare la diferite mmifere mici, alaturi de carne si organe crude de la ungulate domestice si salbatice.
Pana acum, infectiile la pisici sau caini au fost extrem de rare. Spirometra mansonoides este un parazit neobisnuit (dar nu rar) al pisicilor si ocazional al cainilor de-a lungul zonelor estice si Coastei Golfului din America de Nord. Contactul cu caini infectati poate determina infectii ale omului cu metacestode de E. granulosus, E. multiocularis, T. multiceps in diferite tesuturi (prin ingerarea de oua excretate prin materiile fecale ale cainilor) sau cu D. caninum adult in intestine (prin ingerarea de purici infectati). Prezenta metacestodelor la animalele de ferma poate limita folosirea comerciala a carcaselor sau maruntaielor. Astfel, cestodele cainilor si pisicilor pot avea importanta atat economica cat si pentru sanatatea publica. Cestodele adulte din intestinul cainilor si pisicilor produc rareori boala severa, iar semnele clinice, daca sunt prezente, depind de gradul de infectie, varsta, conditie si rasa gazdei. Semnele clinice variaza de la deficit de crestere, indispozitie, iritabilitate, apetit capricios si blana neingrijita, pana la colica si diaree usoara; invaginatie intestinala, emancierea si convulsiile sunt rare. Diagnosticul se stabileste prin identificarea proglotelor sau oualor in materii fecale. Ouale de Tenia spp. si Echinococcus spp. nu pot fi deosebite prin examinare microscopica. Tratamentul care este de obicei prescris de medicul veterinar implică un medicament care ajută la distrugerea parazitului dăunător, medicamentul este administrat prin injecție sau pe cale orală prin alimente și este utilizat pentru a ucide tenia din intestin și a o dizolva, însă uneori medicamentele pot adăuga un stres suplimentar corpul deja slabit al câinelui.Un lucru important de știut este că, chiar dacă câinele a fost tratat pentru tenie, există posibilitatea ca acesta să reapară, pentru a preveni apariția acestuia, este necesar să se ia unele măsuri de precauție, cum ar fi verificarea regulată a puricilor în și în jurul casei și aducerea câinele la veterinar pentru controale regulate și frecvente, pentru a se asigura că are o stare bună de sănătate.
